Zilele astea gandul meu a zburat din ce in ce mai mult la Contesa de Segur.La cartile rosii, cartonate, care imi dau si acum o stare de bine.E relaxant sa te identifici cu Camelia sau Magdalena din "Fetitele cuminti", care erau evident cuminti.Pentru ele totul era simplu si la locul lui.Imi placea de Cristina din "Francisc cocosatul", cea mai buna prietena a lui Francisc, care la sfarsit nu mai e cocosat.Sunt constienta ca asta nu e literatura de calitate.Dar e placuta.Uneori le citesc pe ascuns, cam cum se uita baietii pe la 15 ani la pornografie.Faptul ca tin "Tratatul teologico-politic" al lui Spinoza pe noptiera in timp ce parcurg cu viteza paginile cartilor rosii imi da o stranie senzatie de activitate ilicita.Cumva cred ca e mai bine sa fie totul interzis, ca totul sa fie mai palpitant.Oare cum ar fi daca n-as avea voie sa merg la cursuri?