As scrie mult si fara oprire despre tot felul de lucruri astazi. Mult astfel incat sa umplu tot felul de goluri, mult astfel incat sa descarc tot felul de plinuri, mult astfel incat sa gasesc solutii. Dar nu pot. Deci sunt inca incapabila. Oare mai sunt inca diva?
Nici o revelatie in ultima vreme. Uneori e frustrant sa fii Alina.

E greu sa scrii cand te simti frustrat. Si mai ales e greu sa nu scrii despre frustrari cand esti frustrat. Si e si mai greu sa scrii lucruri frumoase cand esti plin de nervi.
"Pentru un om cu talent, natura nu are subiecte vulgare sau neinsemnate. Un lucru demn de dispret nu mai e demn de dispret in opera lui (a omului talentat), daca-si pune in el minunatul suflet". Asa spunea Gogol.
Din moment ce ma simt incapabila sa scriu vreun lucru maret, si orice lucru demn de dispret imi da intr-adevar impresia ca e demn de dispret, inseamna ca nu am talent. Ceea ce e trist. Dar nu tragic. La urma urmei, asta e un blog, iar cei care-l citesc nu sunt membrii ai Academiei Franceze. Dar tot e putin enervant.
Deschisesem pagina pentru a scrie despre "Fata cu portocale" a lui Jostein Gaarder, o carte foarte draga mie, dar nu e momentul sa scriu despre o poveste minunata intr-o zi in care talentul m-a parasit. Si Heaven nu face absolut nimic sa ma scoata din starea asta. Urasc asteptarea.